A trecut o saptamana. Te-am visat de 3 ori. N-am avut curaj sa iti vizitez mormantul si de cand am pus pamant pe tine, cand ajung la Orlat imi vine sa-mi smulg parul din cap la vederea unei case pe jumatate goala si pe jumatate plina de suferinta.
A trecut o saptamana. Si inca nu accept ideea de a te fi pierdut, dar nu conteaza ce accept eu si ce nu. Ideea e simpla, nu mai esti.
Casa fara tine e goala. Casa fara rasul tau e goala. Bunica plange si sufera incontinuu. Eu?!
Eu nu mai contez cateodata!
Eu cateodata as vrea sa plang pana nu mai am lacrimi.
Mi-a asa de dor de tine ca ma gatuie orice respiratie!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
There will be times
When everything is hard, and everyone seems to be against you. Times when you’ll feel numb, when crying is not an option, when screaming wil...
-
Cat mai multa radare in 2011!! A mai trecut un an, plin de crize (mai rau ca o femeie a menopauza, eu de maine ,,ma scol devreme, nu o sa-mi...
-
Astenia de primavara se prezinta in urmatoarele feluri: nervi, dupa nervi calm, dupa calm nervi, dupa nervi calm, dupa calm plans, dupa plan...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu