Nu ma prind...

Sunt ca lipiciul...sau asa a cunoasteam...
Vedeam pe cineva ...il cunoasteam..imi era drag...si ma lipeam de el...sau de ea
Azi...mi-am dat seama ca nu mai sunt asa...nu ma lipesc si urasc oamenii care se lipesc de mine...
Asta inseamna ca am crescut sau doar ca e o etapa peste care o sa trec?!
Nu ma lipesc de nimeni, nu ma mai agat...nu-mi place singuratatea dar o ador
Oare e din cauza ta?!
Azi am realizat ca tot ce sunt eu sunt datorita tie...
,,God give me a moment's grace/ Cause if I've never seen your face/ I probably wouldn't be this way"
Bine zicea aia!
Asa ca daca e datorita tie...iti multumesc...!
Daca e datorita mie...sunt fericita...
In sfarsit pot sa recunoasc fara rusine!
Nu ma prind...

Fluturi

Am fluturi multicolori in cap si nu numai
Stomacul meu protesteaza cu vehementa
Ca nu mai vrea atata agitatie si prezenta
A intrusilor veseli si colorati...
Dar nu ma pot abtine sa nu visez la ei,
Sunt ca un copilas ca-i prinde si-i afiseaza
Sa se laude si el
Cu fluturii in insectar
Din cand in cand insa fluturii mei sunt imprastiati
Pleaca toti dintr-o data
Se imprastie ca pestii din bancuri
La vederea rechinului mare si rau
Asa fac fluturii mei cand cineva
Imi spulbera ideile si visele si vraja
Si din eu cea puternica si de neclintit
Ma transform in jeleu prea moale
Prea calm, prea linistit
Si realitatea ma loveste cu cruzime
Sunt iar lasata singura-n multime
Sunt iar doar eu acolo intr-un colt
Uitata de toti si de toate si de vise
Si-s mult mult prea departe
Iar fluturasii dargii mei se-ntorc incet
Incetisor se regrupeaza
Cu forte noi, gata sa nu se mai sperie la vederea
Realitatii!
Relitatea este un caine cu trei capete...
Cand crezi ca l-ai fraierit inca o data
Te musca!
O sa-mi fac anti-rabicul, anti-tetanosul
 Anti-gripalul...
Si ma reapuc...de strans fluturi
In cap si in stomac...
Merit...ca atunci cand realitatea ma musca si ma loveste
In stomac...sa-i scuip intre ochi
Fluturasii mei!
Take that bitch!

Imaginatie

Haide sa ne imaginam ca afara e soare atunci cand ploua
Sa ne imaginam ca ne e dor atunci cand nu ne e
Si ca e prima data in viata noastra cand ne bem cafeaua
Buna cafea!

Haide sa ne imaginam ca soarele rasare din Vest spre Est
Si ca florile in loc sa infloreasca si sa se ofileasca
Se ofilesc si apoi infloresc
Frumoase flori!

Haideti sa ne imaginam ca viata are sens si ca noi
Suntem fericiti cu totii din cauza asta
Si cand suntem fericiti sa ne imaginam
Ca suntem indragostiti!
Frumoasa dragostea!

Vreau sa-mi imaginez ca o sa te am!
Cu totul nu doar pe bucati...si sa imi imaginez
Ca dupa ce te am, cum vreau, cand vreau, pentru ca vrei
Nu-ti trece...ci stam de povesti
Dimineata
La o cafea, privind rasaritul si razand ca floarea s-a ofilit
Si sa spunem amandoi...
Frumoasa dragoste!

Noi...

Noi inseamna unul si cu unul...
Dar am aflat ca inseamna si unu fara unu
Si momentele astea ma fac sa realizez
Ca orice doi nu mai poate fi despartit in irealitate
Doar in realitate...
Azi noapte am realizat ca doi si cu doi poate face tot doi
Depinde din ce unghi vezi
Si ca cei doi pot fi atat de aproape dar atat de departe ca degeaba se ating
Azi noapte am aflat ca toate lucrurile fara sens
Au sens cand unu si cu unu fac unu 
 Cand doi n-are sens deloc chiar daca asa pare
Si cand cauti sens in lucrurile fara sens
Aia-i nebunie curata!
Cine a gasit asa ceva, sa-mi explice si mie nonsensul...
Sa ma invete ca la scoala matematica era altfel
Matematica vietii e plina de abstractiuni si necunoscute
Si cand crezi ca eu si cu tine facem doi
Realizez ca eu si cu tine fac eu
Si ca noi niciodata nu trebuie sa fie doi
Ci doar unu!
Eu si cu tine trebuie sa fim unu
Daca suntem doi
E degeaba!
Asa ca...acum ca nu mai e nici o ecuatie cu noi
Ca la matematica...
Am adunat, am scazut, inmultit, impartit...
Si am reaizat subit ca am gresit toata problema...
Si am vrea sa ne apucam de la capat, s-o corectam
Dar nu mai putem...
S-a sunat!

Incerc...

Ma trezesc dimineata si ma rog sa visez ca o fac
Ma trezesc intre patru pereti care ma inebunesc
Ma rog ca o fanatica sa fie un vis, orice cosmar, orice vis frumos
Orice vis fara sens
Si atunci incep sa ma rog sa te urasc mai putin
Sa te vreau mai mult
Sa fiu mai putin speriata
Si mai curajoasa
Dar nimeni nu imi asculta nici rugaciunea asta
Asa ca ma apuc sa ma imbrac linistita, incep sa ma gandesc
La orice altceva
La flori de cires proaspat deschise
La roua din zori pe care as aduna-o picatura cu picatura
Dar atat de speriata sunt de tot ce mi se intampla
Incat ma pun iar in pat si inchid ochii
Iarta-ma daca suferi
Iarta-ma daca doare
Iarta-ma daca te las balta
Dar nu ma ierta ca nu pot inca sa am curaj
Sa cred
Sa vreau
Sa am
Daca nu pe tine, pe altcineva
Si adorm la loc
Si visez la loc
Dar ma trezesc
Si realitatea, ma doboara ca bila aia de bowling
In mana unui profesionist, pe popicele alea
Care se chinuie sa stea, sustinute de o ata
Care se mai si incurca intre ele
Cand trebuie sa se aseze
Incerc...
Asa-mi spun in fiecare dimineata
Incerc sa merg
Sa mananc
Sa imi fac planurile puse in ordine
Promit ca incerc
Si cand o sa si cred ca voi reusi
O sa vreau sa nu mai dorm
Pentru ca imi place ce traiesc...
Asa cum imi placea
Cand imi puneam sufletul pe tava
Asa cum imi placea cand cel mai mare cadou
Pe care viata mi-l dadea
Erai tu
O sa mai am parte de cadouri
Si de vise
Si de zambete sincere
Dar pana atunci
Incerc! 

Inger...

Prin crapatura din jaluzea se arata sfioasa o raza de soare...era a treia zi cand zacea intinsa pe covor. Ajunsese la mare ca sa zaca. Nu era nimeni langa ea, era singura cuc si se simtea groaznic. Simtea cum  fiecare celula din corpul ei o durea, cum se distrugea ca-n filmul ala pe care l-a vazut ea cu prietenii ei demult, film in care sareau in aer multe chestii. Porcarie. Simtea cum sare in aer intreaga ei fiinta...astepta secunda dupa secunda sa se imprasite corpul ei pe pereti...dar nimic...doar sunetul inimii ei...
Si il vroia pe el sa ii intinda mana, sa ii dea un tricou si o pereche de pantaloni scurti si sa-i zica ca e frumoasa si asa umflata de plans...
Dar nimic...
A ajuns acolo de la carnaval...se imbracase in domnisoara de onoare...defapt carnavalul nunta lui...Simtea ca se intoarce de la circ...Cum sa o lase asa, pe ea, care i-a fost trup si suflet langa el? Uite asa. A parasit-o pentru ca sa se insoare cu alta. Pentru ca sa vrea un viitor cu alta...
Si inchidea ochii, strangea cat putea din ei si spera ca atunci cand ii va deschide, va fi acasa, linistita, ca totul era un cosmar cu efecte speciale proaste. Dar mirosul ala de nunta o inebunea. Nu-si dadea rochia jos, nu avea putere. Telefonul ei nu mai suna. Toti au cautat-o pana cand au obosit. Probabil cineva le-a spus ca a fugit de la nunta si s-a urcat in masina ca sa mearga spre mare. Eu stateam sprijinita de perete, pe jos, ma uitam la ea cum se zguduia de durere. Nu m-ar fi vazut, as fi vrut sa o mangai pe par, sa-i zic ca trece. Sa-i zic ca trebuie sa se ridice. Da, a fost o lasa, a fugit, dar trebuie sa manance, sa schimbe rochia aia care seamana prea mult cu o rochie de domnisoara de onoare...culoarea doar o da de gol.  Ma uit la ea si incep sa ii vorbesc...
- Ridica-te!
Nu primesc nici un raspuns...
-Ridica-te in ma-ta odata de jos. Uita-te la tine, ai trecut printr-o groaza de chestii si te-ai speriat acum?! Probabil e disperat proasto!
O vad cum ridica capul de pe jos. Se uita in jurul ei. Incepe sa se ridice...incet.
-Ai dreptate! Ai mare mare dreptate!
Se privea in oglinda...
Telefonul mai suna o data. Se intinde dupa el. Raspunde si incepe sa planga n timp ce spune unde e. Din telefon se aude vocea lui. Ii spune ca o iarta. Ca vine dupa ea.
Se intoarce spre mine si zice cat poate de tare
-Ce-i cu rochia asta pe mine?!
Se aseaza in genunchi si incepe sa planga cat poate de tare...
- Sunt mireasa nu domnisoara de onoare...n-am fugit de la circ am fugit de la propria mea nunta...
Nu pot sa cred ca dupa atatia ani, am ajuns sa ma marit cu altcineva, nu cu el...si el cu alta...
ia oglinda de pe perete si o face tandari...sunetul era ciudat...se uita in oglinda si deschide ochii...
Era la ea in camera, singura. Visase. A inteles doar un lucru din tot visul acela ciudat. Viata are modalitatea ei de a te indeparta de cine merita sa fii indepartat...sorteaza si sorteaza si sorteaza....si cand te incapatanezi sa faci invers...ajungi sa plangi in rochia ta de mireasa, intr-un loc parasit de lume....
Eu una, mi-am facut treaba...ca doar de aia sunt inger pazitor nu?! I-am aratat ce o asteapta...orice as face, ajunge ranita...
Prost inger sunt!

am invatat...

Am invatat ca...atat...
As fii mai jmechera daca as invata altfel...
Am invatat...
Ca pana si cei pe care-i iubest
Te darama...
Atat...
Sper sa mor...
Asta vreau...
Adica simplu...Decat intr-o lume plina de VOI mai bine nimic
atat!

Ar trebui!

1. Ar trebui sa incetez sa ma mai agat de voi oamenii. Sa incetez sa cred ca va pasa sau ca va simtiti raniti la tot pasul. Voi, oamenii astia din jurul meu, pana acum erati sustinere. Acum am invatat ca toti sunteti o apa si un pamant. Nu, nu va mai deranjez cu prezenta mea! Ma retrag!
2. Ar trebui sa respir adanc atunci cand ceva nu mrege bine. Sa inchid ochii, sa strang din pumni si sa respir adanc. Apoi, sa plec...si sa nu mai intorc capul sa vad ce las in urma!
3. Ar trebui sa va pese ca exist! Sunteti chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Ar trebui sa va pese ca exista altii...in jurul vostru...ma doare ca-mi pasa...
4. Ar trebui sa nu mai incercati sa schimbati oamenii...oamenii nu se schimba...niciodata...intotdeauna vor fi alte si alte straturi ale lor...dar miezul va fi tot acleasi...
5. Ar trebui sa nu ma mai simt scarbita!
6. Ar trebui sa nu ma mai simt dezamagita...era de aspteptat ca o sa ma lasati balta cand am ami mare nevoie de voi!
7. Ar trebui sa rad...sa ma bucur ca nu va mai am in jur...
8. Ar trebui sa beau un pahar de vin in cinstea Soartei mele...e o Cur**a
9. Ar trebui sa simt ceva...nu mai simt nimic...am amortit!
10. Nici nu mai stiu ce ar trebui sa fac de-acum incolo!

Dilemele secolului

Daca in anii '60 fetele spuneau poti sa te uiti dar sa nu pui mana
Daca in anii '70 fetele spuneau poti sa pui mana dar sa nu ma saruti
Daca in anii '80 fetele spuneau saruta-ma dar nu facem nimic
Daca in anii '90 fetele spuneau facem dar sa nu mai spui la nimeni
in anul 2012 fetele spun daca nu facem nimic spun la toata lumea!

Buun...daca faci din prima seara nu esti o femeie  care stie ce vrea si vrea...esti o curva
Daca agati tu un tip tipul ala sigur crede ca esti o curva
Daca faci pe inabordabila mori singura
Daca ,,play hard to get" dar tot ce vrei este sa ajungi in pat cu respectivul esti o ipocrita
Daca refuzi pentru ca nu ti se pare interesant tipul esti o frigida.
Daca vrei maritis si familie esti old school
Atunci ce dracu vrei sa fii?!

Curva, frigida, ipocrita?!

Pentru ca dragi barbati, nici dracu nu stie ce vreti?
Vreti o tipa care stie ce vrea, va sititi inferiori...prada prea usoara...
Daca nu va suna dupa un one night stand sunteti jigniti
Daca va suna e o disperata
Nu e mai simplu sa nu mai fiti atat de complicati si sa luati lucrurile asa cum sunt?!
Nu...
Cea mai mare minciuna a femeii e aia in care v-a facut sa credeti ca sexul este un premiu, un sacrificiu pe care noi il facem ca sa fiti fericiti. Wrong...si noua ne place! Dar daca ne place suntem curve!
In concluzie eu cred ca ma dau pe fete...ne place sexul, nu ne aratam cu degetul, daca nu ne sunam nu face nimeni crize, daca nu avem chef intr-o seara nu suntem frigide...
Societatea asta s-a dus pe dărălău!