Sunt pusa in cea mai ciudata situatie din lume.
Plec, imi las casuta mea comfortabila, pentru ca...asa e mai bine!
Creierul imi spune ca asa e mai bine. Inima imi spune ca in ciuda lacrimilor de copil ce le vars acum, asa e mai bine.
Asa e mai bine, sa ma mut, sa-mi fac si eu viitorul asa cum merit.
Daca stiu ca asa e mai bine, de ce lacrimile nu contenesc sa apara si de ce stomacul meu primeste cate un cutit in el de fiecare data cand ma gandesc?
AMR 8 zile.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Am dat de asta cotrobaind dupa hartoage...l-am scris pe ziar... Ma doare golul din mine atat de tare, ca noaptea, cand e linistea mai ma...
-
De cand eram mica sunt obisnuita sa-mi fie dor. Cat aveam?! 4 ani si ma lua bunica pe tren sa merg sa-mi vad oamenii. Si plangeam cand ven...
-
I'm sad. I am really sad. Nu stiu de ce, nu stiu ce s-a intamplat, vreau sa plec, sa iau o masina si sa conduc catre nicaieri...
vrei sa povestim? suna-ma!
RăspundețiȘtergere