Ti-am auzit vocea ieri...pentru prima data dupa atatea luni....
Acelasi glas cald, care reusea sa ma linisteasca in orice circumstanta...sau sa ma infurie...tot cu calmul ei.
Mi-e dor de tine, proasta sa fiu sa nu recunosc asta.
Mi-e dor de povestile noastre intreminabile...
Si apoi in timp ce las dorul sa ma cuprinda...imi aduc aminte de ce nu as vrea sa te mai vad...
De ce nu as vrea sa te mai aud...
Nu mi-e dor de lacrimile varsate...
De neliniste...de disperare...
Nu te-am mai vazut de prea multa vreme...te-am mai prins asa...in treacat...cu coada ochiului in masina...
Oricum, acum ca recunosc ca mi-e dor de tine...
Trebuie sa trec peste...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
7
Implineste el 7 Si noi 9 de cand am zis ,,da!" Si urmeaza ea ...3... Si eu stiu ca lumea mea e plina, dar plina de iubire. Sunt mama ...
-
"Let Me Be Myself" I guess i just got lost Bein' someone else I tried to kill the pain Nothin ever helped I left myself...
-
Daca nimic in viata nu e permanent...de ce ne mintim ca e? Si de ce ne comportam ca atare? Chiar atat de idioti suntem? Si daca nu suntem...
-
N-am crezut vreodata ca o sa ajung sa spun ,,o sa lupt si o sa iasa bine". De obicei spun simplu ,,imi bag picioarele" si imi plan...
de cine?
RăspundețiȘtergerecauta-ma tu! :) http://www.youtube.com/watch?v=7tJe8Oiiz4I
RăspundețiȘtergere