Ion Minulescu
Mă-ntreb:
Cel care-am fost cândva
Tot eu sunt şi-azi?...
Sau sunt altcineva?...
Confraţii mei - e drept - nu bănuiesc
Că sunt şi morţi rebeli care trăiesc!
Dovadă eu -
Eu, care-am fost ucis
De către cei care, citind ce-am scris,
M-au ponegrit
Şi m-au scuipat,
Apoi cu toţi m-au pastişat...
Iar când n-au mai avut ce-mi face,
Mi-au presărat în pat un pumn de ace -
Convinşi c-am să mă-nţep în ele
Şi-am să mor!...
Dar eu le-am dat cu tifla tuturor...
Şi azi - deşi înmormântat de ei
De viu -
Continuu să trăiesc, ba chiar să scriu...
În timp ce criminalii mei confraţi
Trăiesc din semne de-ntrebare
Şi putrzesc ne'nmormântaţi...
P.S- ma reprezinta pana in maduva oaselor!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
7
Implineste el 7 Si noi 9 de cand am zis ,,da!" Si urmeaza ea ...3... Si eu stiu ca lumea mea e plina, dar plina de iubire. Sunt mama ...
-
Nu exista despartiri frumoase Nu exista despartiri frumoase intre oamenii care s-au iubit enorm Un lucru cert la iubire e ca este un verb ...
-
Sora mea, dragostea si lumina ochlor mei...a invatat o poezie...o poezie superba...asa pt un copilas dulce de 4 anisori. Poezia suna cam asa...
-
Sa fugi cat vezi cu ochii Sa iubesti nebuneste si neconditionat Sa iti revii din nebunie Sa dobori orice obstacol din calea ta Sa urci c...
Subscriu,si eu ma regasesc in versurile poeziei,foarte profunda poezia,felicitari pentru postare :)
RăspundețiȘtergere