Imi desenez visele pe-o panza de matase
Matasea prea fina ca desenul sa fie perfect,
Culorile imperfecte si totusi prea frumoase...
Visele, prea indraznete, fara nici un defect!
Imi scrijelesc idealurile in lemn de nuc...
Nucul cu mirosul lui ma moleseste,
Sa le termin poate nu apuc...
Idealurile le urmaresc cateodata orbeste!
Imi citesc viitorul in pamant...
Pamantul miroase a viata, a casa!
Ma linisteste cand ma framant...
Viitorul meu sa-l citesc nu ma lasa!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Am dat de asta cotrobaind dupa hartoage...l-am scris pe ziar... Ma doare golul din mine atat de tare, ca noaptea, cand e linistea mai ma...
-
De cand eram mica sunt obisnuita sa-mi fie dor. Cat aveam?! 4 ani si ma lua bunica pe tren sa merg sa-mi vad oamenii. Si plangeam cand ven...
-
I'm sad. I am really sad. Nu stiu de ce, nu stiu ce s-a intamplat, vreau sa plec, sa iau o masina si sa conduc catre nicaieri...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu