Dragoste!

Imi pare rau sa recunosc, dar recunoasterea-i un pas
Imi este tare ciuda, si-i tot ce mi-a ramas,
Nu stiu cum e sa ai in jur atatia oameni care,
Se cearta cand ma au si-l urasc pe-al de ma are...
Si singura problema serioasa pentru mine,
E faptul ca-s a mea, si-mi sade foarte bine,
Si-i vad cum reusesc saracii, sa ma iubeasca tare
Ca sa-i observ cum ma urasc in clipa urmatoare...
Ca nu-s a lor, si nu ma las pe mana nimanui,
Sunt doar a mea, si ma ofer sa-i stau la capatai,
Aceluia ce reuseste din toata inima,
Sa nu se certe pentru mine, sa vina sa ma ia!