sâmbătă, 11 septembrie 2010
Parfumul amintirilor
Am simtul mirosului foarte ascutit...de aceea eu nu conserv amintirile ca pe niste fotografii stocate in minte, ci ca pe niste parfumuri..orice miros imi declanseaza amintirea, de aceea nu arunc sticlutele goale de parfum, fiecare are o poveste de zis, si nu are rost sa o arunc, cu ea pleaca si amintirea mea. Ei bine, azi am descoperit sticlutele goale, m-am asezat in fund langa dulapiorul care le ascundea de mine, si am inceput pe rand, unul cate unul, sa rememorez trecutul. Si eu care ma gandeam ca sunt prea tanara sa am amintiri multe...Am gasit sticluta care mi-a adus aminte de tine. Eram constienta de ce efect are acel parfum asupra ta, si ma dadeam cu el rar (ca sa para coincidenta) dar doar cand stiam ca te vad...ma simteam atat de provocatoare doar din cauza unui parfum...apoi, mi-am adus aminte de perioada in care echilibrul era cel care ma guverna...si am stat acolo, doua ore, mirosind, razand, cu lacrimi in ochi, cu regrete, pana am ajuns la parfumul acela superb care continea doar amintirea unui gol imens...si l-am aruncat! n-am nevoie de amintiri urate, am nevoie doar de imagini frumoase, cu noi doi fericiti...nu cu mine zapacita si ciudata.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu