Asa se intampla intotdeauna, nu? Cresti, iei premii, iei diplome, te indragostesti pe la 14 ani de the most wrong guy ever, te lupti cu parintii cu o furie extraordinara pentru a pastra iubirea intacta, the wrong guy te paraseste, apoi mergi mai departe, dai de wort case scenario cu privire la the wrong guy, e atat de wrong incat si tu sti asta, mama sare in aer, tata tace si bea, apoi stupoare, nu mai esti cu the wrong guy, nu mai vrei sa auzi de baieti, intre timp termini liceul, intri la facultate, te indragostesti dar sufli si in iaurt, iti dai seama ca ai dat de fat frumos si iti trabuie aproximativ 10 ani sa incepi sa crezi ca poti fi cu adevarat fericita. Dar n-au trecut 10 ani, si caut fericirea. Caut fericirea nu in el, el ma face fericita, dar o caut si in oameni, in parinti, in prieteni, in coltul cafenelei in care iti place la nebunie cafeaua, intr-o tigara pe care o aprinzi in timp ce te uiti atent in jur sa nu te vada vreun cunoscut...
Ma mut cu fat frumos! Asa ca anuntul e de-acum: Tanara studenta, am gasit fericirea, ajutati-ma sa o pastrez, rog seriozitate!
Buna Andra,m-am gandit sa-ti las un comment ca si tu ai scris unul referitor la articolul de pe facebook.Tot ce pot sa spun e ca "totul e bine cand se termina cu bine",ma bucur ca ti-ai gasit fericirea dupa ce ai trecut prin atatea obstacole.Patreaza-ti optimismul si zambetul pe buze,esti o invingatoare ;)
RăspundețiȘtergere