I'm back dupa doua zile de zacut cu febra...am slabit...(dat fiind ca tot ce am putut sa mananc a fost paine prajita cu usturoi-nici un vampir n-o sa se mai apropie de cartier- si inghetata). Azi dimineatza cand am facut ochisori am iesit pe balcon si mirosea a mama si a tata si a vacanta. I-am sunat pe bunici sa vad daca sunt in regula, am fumat o tigara, prima dupa 2 zile, am baut cafeaua, prima pe ziua de azi si mi-am amintit de ce miroase asa!!! Miroase a scoala!! Miroase a eu dand din nou meditatii la limba noastra cea iubita, eu explicand semnificatii ale titlurilor si bagand in cap eseuri...mi-e dor de scoala, ca in fiecare an, mi-a dor de seminariile alea pe care le blestem cand ma duc la ele si de cursuri...oh da...cursurile pe care le aleg cum imi vad orarul (hmm la asta nu ma duc, la asta ma duc sa vad cum e). Nu sunt talentata, dar ce-i al meu e-al meu si sunt al naibii de mandra! IMI PLACE SCOALA! asa acum sariti voi acei cativa care-mi cititi postarile si spuneti in cor ca sunt o tocilara! Sinurul lucru la care m-am considerat buna vreodata a fost scoala. Din clasa I pana in a VIII-a am fost premianta, olimpica, in liceu am fost aia care nu s-a procupat prea mult de scoala dar media era mareee, anul I de facultate a fost un real esec-nu vroiam sa ma ating de carti dar eram prin cluburi sarbatorind cine stie ce- insa odata cu sesiunea aia de restante care mi-a mancat din vacanta si din nervi atat de adanc ca am fost capabila sa-mi revin dupa ce am vazut ca sunt studenta la buget, am inceput sa pun mana...nu cat ar trebui...dar acum ma gandesc serios ca mai am doi ani si nu mi-am demostrat de ce sunt in stare! Cu scoala...sunt in stare de orice. Cand aveam vro 14 ani bunica m-a luat la scos cartofi, pe camp. N-aveam decat 2 randuri dar pentru aia, pe la jumate, in soare si aplecata sa gasesc cartofii aia care se ascundeau de mie de zici ca urma sa-i mananc, m-am ridicat furioasa si am trantut un cartof de pamant, cu lacrimi in ochi i-am zis bunicii ,, Bate-ma, omoara-ma, eu sunt capabila sa invat un DEX pe de rost, eu una nu ma mai aplec dupa un singur cartof intins aci pe jos!".Cand m-am angajat vara asta, si am tras de mine ca de ultimul om, numai fraza aia mi-a rasarit in cap- sunt capabila sa invat un DEX si totusi alerg printre mese sa servesc oameni. Stiti ca am dat cu piciorul transferului in Scotia? Dumnezeu nu apare decat cu o singura sansa...sper la mine sa mai vina una...inca sper...asa ca...acestea fiind spuse...pot sa incei cu o strofa din Bacovia...pentru good old times ...
Si parca dorm pe scanduri ude
In spate ma izbeste-un val,
Tresar in somn si mi se pare
Ca n-am tras podul de la mal...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu