Colt!

DAP! Colt...nu colt alb...mi-am gasit un colt...din care se aude si ecoul respiratiei mele...imi dau fiori dar imi place coltul. De ce? De tot! Si nu ma pot scoate din el...m-am retras total si ma evit chiar si eu pe mine cat pot...nu ma uit in oglinda, nu imi place ce vad...sunt mai dezlanata decat de obicei si ma face sa fug in colt. Iubesc, iubesc de simt ca doare, dar si de iubire vad ca fug in colt si mai ales de durere. Mi-am pierdut orice chef de a face orice, daca as putea n-as mai manca, dar ecoul stomacului meu e si mai ciudat decat respiratia. Daca as putea l-as gasi pe Manole sa ma zideasca in colt. Mi-am pierdut ideile despe cum ar trebui sa fiu, ce ar trebui sa fac, cat ar trebui sa fac. Orice regula este binevenita dar o primesc doar din colt. Nu vreau sa fiu scoasa din el, dar cica trebuie. Mie-mi place coltisorul meu!!! Am amintiri frumoase la care sa ma gandesc, vise frumoase pe care vreau sa le visez, intamplari pe care imi doresc din tot sufletul sa se repete, greseli pe care le-as mai face de 100 de ori. Mda, same old problem, ma izolez cand mi lumea mai draga...in coltisorul meu uitat de lume, uitat de oamenii mai dragi care stiau ca coltul meu intotdeauna e acolo sa ma ajute, uitat chiar si de mine pentru cateva clipe, dar el mi-a fost loial, m-a asteptat, stia ca o sa vina momentul in care ma intorc la el, i-a fost dor de mine, mie nu mi-a fost dor de el, dar nevoia ma impinge. Ei bine, recunosc, catodata incercam sa-mi aduc aminte cum era in colt, parca aveam o urma de regret ca l-am parasit. In colt nimic nu ma atinge, in colt e gol. Si da, ma iubeste! Colul ma iubeste! Chiar daca ma termina, roade ce-i mai frumos din mine, ma iubeste. Si simt asta! Simt ca ma apara, ca ma lasa sa visez, ca ii e dor de mine, simt ca abia a asteptat sa ma intorc, iar eu, nu vreau de data asta sa-l ignor.E o intelegere anume. Eu ii dau toata energia mea, toate zambetele, toata dragostea de care dispun, toate sentimentele mele posibile si el imi da...un ecou... Si da, e gol, e negru, e ecou, dar e acolo! A fost si mereu va fi coltul meu, ori ca voi pleca iar ori ca o sa raman vesnic, el nu se clinteste...asteapta clipa...
Si clipa a sosit...DA! Dupa doi ani imi revendic coltul! Sau...ma revendica el pe mine?
Intotdeauna mi-am dorit sa am pe cineva ...sau ceva...si sa pot sa spun ,,e al meu!"...de fiecare revelion, am un obicei anume, sa aprind o lumanare pentru oamenii pe care-i iubesc. L-am mostenit obiceiul dar o fac cu toata inima...ei bine revelionul trecut am aprins o lumanare si m-am gandit...i-am luat la rand...si nu a durat, n-aveam prea multi, familia si el. Si in capul meu...era asa ,,pentru ea, singura fiinta pe care o iubesc de parca ar fi a mea, pentru el singurul...mda...pentru el!" Am uitat de colt...asa ca dragul meu colt, anul asta esti inclus in lista...
Pentru el! singurul care e al meu, a fost si va fi pentru totdeauna acolo, gol, gata sa ma sprijine! Coltul!
Inchin un pahar de vin in cinstea ta...you loyal bastard!

Avril Lavigne - Fall to piecees

Asculta mai multe audio diverse