M-am uitat incuiata in dulapul
Din podul casei bunicilor mei
Si m-a suportat saracul
Atatia ani si ani grei
Azi noapte m-am regasit
Am urmarit sunetul batailor
Din dulap, si mi-am amintit
Ca m-am ascuns de teama copiilor
Azi ma privesc cu teama
Asta sunt dupa atatia ani?
Pe mine cum ma cheama?
De ce am cusuti in piept atatia gaitani?
M-am regasit speriata de umbre
Si de vise, de intuneric bezna
De mine si de cautari sumbre
Si realizez ca bezna-mi cea de toate zilele
Se lumineaza noaptea, cand sumbru eu ma caut
Si ma regasesc
In dulapul cu amintiri
De cand eram mica
Incuiata, ca sa nu ma gaseasca copiii
Copil naiv, hai acasa!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
I'm sad. I am really sad. Nu stiu de ce, nu stiu ce s-a intamplat, vreau sa plec, sa iau o masina si sa conduc catre nicaieri... -
Implineste el 7 Si noi 9 de cand am zis ,,da!" Si urmeaza ea ...3... Si eu stiu ca lumea mea e plina, dar plina de iubire. Sunt mama ...
-
When everything is hard, and everyone seems to be against you. Times when you’ll feel numb, when crying is not an option, when screaming wil...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu