Ei binee...

A trecut. Trece. Azi am realizat ca orice trece. Iubirile trec, suferintele trec, trec lacrimile si zambetele. Totul trece. Trece in nefiinta sau in amintiri se conserva. Si chiar si amintirile trec. Timpul omoara tot. Omoara sentimente, prietenii, relatii si cel mai grav, ne omoara pe noi, muritorii de rand. Ca trec dintr-un an, in altul, ca se transfera sau dispar, trec! Asa ca, la naiba cu timpul asta! Eu o sa-i pun o fundita si-l fac cadou de an nou. Asa, ca vreau eu! Nu se poate? Ba se poate. Asa cum orice trece asa e si orice posibil! Anul trecut nu am incercat. Anu trecut pe vremea asta eram incantata ca trece. Azi nu mai sunt. Sa regreti ca trece fara sa fi facut nimic...mai bine regret ce am facut! Dar nu regret nimic! Nu regret decat ca timpul meu este atat de scurt ca nu ma lasa sa visez destul, la fluturasi si feti frumosi, la nemurire sau distrugere. Ei bine, va fac cadou timpul meu, ii pun o funda roz...sau nu...galbena! Simbolistii stiu de ce! Am zis ca fac o lista...pe lista nu e nimeni inafara de ea, ea pe care o iubesc ca si cum ar fi a mea. In rest, tot o apa si-un pamant. Poate o bere, o bere Ciuc, bauta cu cine trebuie, e iar pe lista. El, el nu e azi, poate va fi. Cand iti doresti ceva din tot sufletul il primesti greu. Greu si cu prea multa truda. Poate ma aude si pe mine cineva si mi-l face cadou asa cum va fac eu cadou timpul meu. Eu, raman aceeasi visatoare incurabila. O sa-mi pastrez fluturii din cap, imi plac, sunt colorati. Nu o sa schimb nimic ,,in existenta mea de mozaic". O sa caut ceea ce imi doresc in orice fiinta vie care mi se perinda prin viata. Poate o sa reusesc sa umplu piesele din puzzle-ul meu. Ne vedem la anul, cu alte vise, cu alte porti de daramat, cu alte drumuri de ales. Nu traim degeaba, pana la urma suntem in stare sa schimbam orice, sa mutam muntii, doar ca nu vrem. Asa ca, acestea fiind spuse ,,I choose not to run" este motto-ul meu pentru 2012 (Seinfeld-The race season 10 episode 96)

Just doing my job...

Toata lumea ma uraste. Ei bine, aproape toata lumea, mai sunt unii care abia asteapta sa dea ochii cu mine. Amuzant e ca nimeni nu scapa de privirea mea. Odata si odata tot ii scot la o cafea. Nu am coasa, nu sunt imbracata in negru si nu sunt un schelet. Lumea de-alungul timpului mi-a dat o groaza de nume. Eu am un nume idiot de simplu, am fost si eu om normal odata demult. Numele meu banal nu conteaza, e interesant sa vad si sa aud tot felul de lucruri despre mine. Nu sunt nici invizibila asa cum multi cred, sunt acolo, intre voi, la orice pas, stiu ce simtiti si cand va vine ceasul. Am fost o simpla adolescenta. Traiam la fel ca orice tanar. Ma indragosteam, ascultam muzica, cantam, imi iubeam parintii. Apoi intr-o zi de vara torida in timp ce ma plimbam singura o ploaie torentiala a inceput. Am inceput sa alerg prin ploaie. Pe-atunci aveam un par foaaarte lung si o rochita pe care mama a cusut-o. Era alba si lunga pana in pamant. In timp ce alergam si ma jucam cu fiecare picatura de ploaie care vroia sa ajunga pe pamant, am simtit o durere brusca de cap. Mai departe m-am trezit asa, defecta, blestemata sa iau suflete si sa le trimit mai departe. Stupid. Orice in viata este stupid. Ei bine am ajuns aici, sa spun ca sunt satula sa adun suflete...si sunt tot felul de suflete. De criminali, de violatori, de oameni buni si iubitor, de copii. Nu ma plang pentru sufletele rele, dar atatea suflete bune eu nu mai pot lua cu mine. De ce scriu despre jobul meu? Nu stiu. Poate ca m-am saturat sa aud ca Moartea este cel mai rau lucru pe care cineva il poate pati. Nu. Va dezamagesc. Cel mai rau lucru e sa traiesti, dar sa traiesti degeaba!

Semnat, Moartea!

Steluta din contract

Avea 18 ani si o lume in care visele ei se implineau ,,cand batea din palme sau cand clipea". Era olimpica la multe materii dar totusi scria poezii, drame...ramasese cu ambitia aceea de a si le reprezenta intr-o zi in fata cuiva. Apoi veni ziua in care trebuia sa faca o alegere. La ce facultate dorea sa studieze. In capul ei era doar ,,am 18 ani idiotilor, de unde sa stiu ce vreau? Ce, voi ati stiut? Vreau sa dansez si sa rad, sa nu ma bagati in lumea asta naspa, in realitate" Si atat de mult si-a repetat-o ca inainte de ziua inscrierii a luat primul tren ce pleca din gara. Si asa a ajuns la Blaj, cu doua sandwich-uri, un mp4, o carte si un izopren. A stat in camp ascunsa de oameni o zi intreaga, noaptea a adormit pe izopren si s-a acoperit cu haina ei de blugi. A doua zi a strans dupa ea si a luat trenul acasa. Ziua aceea a fost pentru plamanii ei o zi libera. Asa a crescut, in zilele libere nimeni nu sta acasa. Se urca in masina, tren, caruta, si pleaca, pe rau, in camp, la munte...A ajuns acasa linistita stiind ca orice alegere face trebuie sa vada daca ii place. A ales si si-a vazut de treaba. Nu era normal sa stie ce vrea. Nu era normal sa aiba responsabilitati. Era un copil. Copiii trebuie sa viseze la Fat-Frumos, nu la cariera. Ei bine anii au trecut si am intalit-o din greseala, acum cateva zile. Era la fel de libera ca si la 18 ani. La fel de doritoare sa calatoreasca, sa plece si sa vina inapoi, la fel de indragostita de oameni asa cum o stiam, dar nu o mai cautasem de mult sa stiu cum mai e. Am dat din greseala de ea, intr-o dimineata, cand ma pieptanam. A aparut in oglinda mea de la baie. Nu stiam ce fel de voodoo crap se intamplase dar era acolo, ma privea si ea la fel de mirata. Si ea uitase de mine, ma cautase, dar eu la un moment dat am renuntat sa o mai gasesc. Dar m-a iertat ca am disparut, ca am devenit posaca si suparata, pesimista si agresiva. Mi-a reamintit cat de indragostita eram de viata, cat de mult pretuiam fiecare moment ce trecea pe langa mine si-mi lasa un zambet pe buze. Mi-a amintit ca acum am timp sa ma redescopar. Apoi a plecat...sau asa mi s-a parut...

P.S nu o sa mai prea am parte de net pana la sfarsitul anului asa ca postarea asta e un fel de steluta din contract. Mai raman datoare cu o lista. Pana in 31 mai greu cu netul dar sper macar lista sa o scriu daca nu in 31, in 2012.

Cica, scrisoare catre mosu'

Draga mosu, bag ceva in tine. Ca anu trecut ti-am cerut chestii ok, nu-ti mai aduci aminte?! si nici dracu nu mi le-a dat ma!! am schimbat registrul, dar asta e exceptia! Ce vrei? Studenta la drept, stiu mai multe exceptii decat prevede legea. Ma, omule, i atat de greu in sacu' ala al tau sa cari dracu neste happyness? acolo...un gram, unu mic, sa nu simt ca mor la fiecare secunda? Am ajuns in punctu' in care imi place viata doar cand seamana a viata. Adica cand bei ma!!! Stii faza aia, cu ,,cand bei mai seamana a viata" ? Nu stii, esti prost. Ai fost tot timpul. Ai crezut ca daca-mi dai un ceas cat ala de pe gara, asa ca n-ai avut alte idei...ma simt si io bine. Uita-te-n mata la postarea aia de anu trecut vezi ce vrea si creatza aia cu paru negru, mai nou, ca nici aia nu stii. Ce vreau anu asta?! Alcoale si droguri! De ce razi?! I true!!! I mai true decat un emo! Da faza aia geniala in care se zice ca daca iti doresti ceva din toata inima ta cand o primesti nu te mai bucuri pentru ca te-a costat prea mult suflet o stii? Nici pe aia n-o stii? Esti prost. Auzi, anu asta vreau ceva...ce nici acum nu-mi poti da! alcoale gratis si-un kil de marijuana. Nu?! nu se poate? ce??? e criza? criza pe ma-ta! sa vezi cand fac io crize! Ba, latrau, pe scurt, nu-ti cer sa-mi dai, ia-mi o bucata de creier! una maaare mare mare mare maare, sa lansez un artific. Ba frustratule, ba ciurliburli, soramea crede in tine baaaa!!!Inca se emotioneaza cand te vede, inca ii tremura vocea cand tre sa-ti zica poezia maaa...asa ca iti cer un sigur lucru...pe langa alcoale si marjuana( ba i simplu daca avti intrebari cum se scrie ui aci, de pe un site acrediat si trustable- Jesus-Hey-Zus ; Marijuana-Mari-wanna) pe care il am pe creier anu asta. Daca tot te doare-n p**a de mine eat this...vreau ca soramea sa n-ajunga ca mine. Adica, sa nu creada-n tine degeaba. P**a me' are 5 ani, i superba, perfecta si din alea, si i singuru motiv pt care io inca respir ,,aier" nu cacaturi de etnobotanice. Ca daca nu era ea apai o beleam. Rau! Rau, nu ca mi rau, o beleam rau! si mi aproape rau! Ca Incheiere ia sa-ti amintesti ce ti-am cerut, io, profunda de mine, anu trecut...vezi de ai memorie scurta cretinule ,,Draga Mosu, eu am fost foarte cuminte, atat de cuminte incat am primit pe parcursul anului tot ce imi doream, asa ca daca ti-e lene sa-mi aduci ceva, nu-mi adu ca nu ma supar. Perechea de conversi e super, multumesc, este adevarat ca pe ea o doream dar odata cu ea se sting toate dorintele pt lucruri tangibile. Sunt destul de mare sa iti cer sanatate, intelepciune, un strop in plus de maturitate, mai da-le bunicilor mei inca 10-15 ani de trait. Imi doresc sa ii fac strabunici si sa fie acolo sa vada si ei. Imi doresc sa danseze la nunta mea si sa le dea lacrimile ca am crescut, imi doresc sa-i vad la absolvire, fericiti. Asa ca Mosu, daca poti face asta esti cel mai tare! Si mai doresc ceva. O bata de baseball cat poti tu de tare in capu presedintelui si a primului nostru ministru. Iti multumesc anticipat!"
Acu, citind ce mi-am doit anu trecut realizez adevaru crud...
N-am beut destul cand ti-am scris-o! Atat pentru luna asta, cica imi propun pana in 1 sa nu mai postez nimic...i posibil sa postez in 31 ca tot o sa fiu a drecu de singura...lista de oameni pt care aprind o lumanare, asa cum fac io in fiecare an, la fel ca-n fiecare an o sa fie un El, sormea si fratimeu, si o sticla de bere trecuta pe lista ...ma mai gandesc...pana la urmatoru episod...ceaules! :)) sau :o sau o: Prietenii stiu de ce!

La dracu

Nu i-a iesit faza cu coma alcoolica, mai incearca! Nu i-a iesit nici faza aia cu ,,nu vreau sa mai fiu atat de singura" se da batuta...dar nu renunta...se incapataneaza sa impinga pe oricine da sa-i intre in suflet...dar da vina pe guvern, pe ma-sa c-o facut-o tat e f***uta,, pe Dumnezeu, pe oricine, pe berea rasuflata din paharul de pe masa...
Poate reuseste sa moara totusi in coma alcoolica ca cu mydocalmu' a mai incercat...dar tot singura o sa moara...
And isn't it ironic?! Don't you think?
Alanis Morisette-Ironic

Asculta mai multe audio diverse

Cateodata

Cateodata, doar cateodata, in loc sa ia mydocalm in supradoza, vrea sa moara in coma alcoolica. Si cateodata, dar doar cateodata, in loc sa planga, zambeste, in loc sa zambeasca, e impasibila. Cateodata canta la capsator in oglinda dar cateodata sta serioasa simtind ca i sa darama lumea. Cateodata ar vrea sa fie o fiinta normala, sa nu fie singura. E singura. E atat de singura incat cateodata in loc sa ia mydocalm in supradoza, vrea sa moara in coma alcoolica.

Pixeli

Cateodata am senzatia ca sufletul nostru e alcatuit din pixeli. Ca sa fie sentimentul cat mai clar ai nevoie de cat mai multi...si din pacate calitatea sufletelor noastre nu e cea mai buna si incepem sa nu simtim sau sa simtim dar prost. Simt. Simt multe. Simtim. E bine. Dar am incercat vreodata sa simtim clar? Daca stam cu doua prajituri in fata stim ce vrem? Uite, de aia apreciez oamenii care chiar stiu ce vor, dar si aici e o problema. Suntem defecti. Simtim ca vrem ciocolata dar incercam vanilia. Si daca stii ce vrei e ceea ce iti face bine? Hai sa incercam un sentiment simplu. Iubirea. Unii iubesc, unii traiesc cu impresia ca iubesc si unii pur si simplu vor sa fie iubiti. Dar sufletul nostru n-are 15 megapixeli, si zoom 20x, e sarac, la mana a doua cumparat si iubim dar ne trece, avem impresia ca iubim si chiar ne indragostim, suntem iubiti dar nu iubim. As vrea, din tot sufletul meu, sa se inghete sentimentul acela pur, sa se opreasca orice alt sentiment, sa iubim, pentru o secunda, sa iubim si sa fim iubiti. Sau mai simplu, nu eu, poate el, poate ea, voi, altii, oricine de pe intreaga planeta sa simta atat de pur. Nu visez sa schimb lumea, dar in secunda aia sunt convinsa ca nu vor exista iubiri pierdute, lacrimi pentru iubirile pierdute, ura, suferinta. Va exista doar iubire.
Pana atunci ma multumesc cu ciurul meu de suflet. Cand m-a intrebat cineva de ce nu-mi vand telefonul pentru altul mai bun i-am zis ca-si face treaba perfect. Si sufletul meu, l-as da la schimb pe unul de calitate, as cumpara piese sa-l ,,tunez", dar isi face treaba numa bine...momentan...

EA

Statea detasata, parca rupta de lume, cu o cana de vin pentu ca nu mai avea pahare, in timp ce 4 barbati se joaca macaua la ea in casa. In mod normal reactia ei ar fi fost ,,rupeti-va!" dar azi reactia ei e ,,te vreau si nu stiu ce faci, dar te vreau..." un fel de ,,mi dor de tine " scris in chestii abstracte. Daca-ar sti ca de maine tu ai iubi-o si aprecia-o, ca ar fi tot...ca vrei 4 copii cu ea, de maine ar fi acolo, nu cu 4 insi jucand carti...auzi...ai iubi-o asa cum merita...sau..? Ai aprecia-o pentu faptul ca vrea sa fie iubita cu adevarat sau...?! Ai aprecia-o ca vrea sa fie iubita si atat? Pentru ca sa-mi bag P**a asta vrea. Sa fie iubita si atat!!! Atat!
Ii dai toata dragostea ta?

Fighter

Prima raza de soare pe care ea o vede dupa o saptamana s-a incapatanat sa-si faca loc prin o nou aparuta crapatura in oblon. Prezenta ei a facut-o sa isi deschida ochii, sa ia perna si sa o arunce in geam. Se gandi ca nu-i mare lucru, de o saptamana zace asa deci poate mai prelungeste agonia cu cateva minute, zile...Ciuli urechile daca mama ei nu e acasa si poate fugi sa manance ceva. Nici un sunet...se dadu jos din pat incet, probabil din reflexul de a nu fi auzita, cobori scarile tiptil si pe masa in bucatarie o astepta mancarea. Intra in bucatarie si se aseaza la masa cand mama ei inchide usa si o incuie. ,,Acum domnisoara imi zici ce ai patit, sau te tin aici pana nu mai poti". Dar ea nu avea nimic de zis. Isi privea mama cu ochii aceia mari si verzi printre parul ei ciufulit si ii raspunde sec ,,da!". Privirea ei de smarald o trada. Ducea o lupta interioara, ea contra ea, si nu vroia sa o incheie, se gandea ca oricum ea pierde si nu e normal. Atunci mama ei il suna pe el. El pe care l-a iubit enorm. Ochii aceia rotunzi si mari se facura si mai mari, chiar daca puteam sa jur ca sunt cei mai mari ochi pe care i-am vazut vreodata, dar intr-o fractiune de secunda se incrunta, lua cutitul de pe masa si i-l puse la gat mamei ei. ,,Da-mi cheia!" Mama ei avu o reactie cat sa poate de anormala. Ii dadu cheia cu o expresie ce trada dorinta ei de-a o plesni. Ea lua cheia si pleca cu un sanvis la ea in camera, incuie usa. Acum sta pe jos si mananca, sprijinita cu spatele de pat, si se gandeste la el. Aparitia aceea care a dat-o atat de tare peste cap incat zace de o saptamana amanand momentul acela in care zice ,,gata, te vreau, pe tine, numai pe tine, atat, punct." ,dar ideea aceea o face mai moale, o sperie atat de tare, pentru ca stie ca pe de alta parte va trebui sa zica ,,mi-a facut placere sa te iubesc dar s-a cam terminat". Si atunci urmari lama cutitului...se juca cu acea raza de soare care reusi sa-i patrunda in camera...ii trecura prin cap toate scenariile posibile, se gandea cum sa taie, cat sa taie, sa-l treaca prin inima, sa-si taie o artera...lua cutitul si cu o singura miscare se taie peste brat. Sangele siroia si ea privea cum se juca cu pielea ei...nu isi pusese nimic peste rana...avea un zambet incredibil, de om drogat. Si asa a ramas pana seara cand iesi din camera, puse cutitul pe masa, lua haina pe ea, iesi in strada si lua un taxi. Pe drum isi repeta in minte ce sa zica...cum sa zica. O ia la fuga printre oameni cand ajunge la destinatie. Vrea sa ii vorbeasca cat mai repede. Il vede, el ii zambeste, ea alearga spre el si cand ajunge in fata ei el o cheama pe fata din spatele lui, si ii zice ,,faceti cunostina, ea e iubita mea".
Se indrepta inapoi la taxi, fara nici cea mai mica umbra de expresie pe fata. Se urca in el si ajunge la iubitul ei. Coboara din masina, bate la usa, el ii deschide. Il priveste lung si zice ,,Te iubesc!"