luni, 27 februarie 2012

Paralele

Time to let go, time to forget, time to move on...
Cam asa ma trezesc in fiecare dimineata si cu aceleasi cuvinte adorm...
poate prietenii stiu de ce imi spun ca intr-o lume paralela se intampla ce vrem noi
Dar eu nu vreau o lume paralela
Eu vreau sa traiesc ceea ce trebuie aici
Si poate chiar traiesc ceea ce trebuie in lumea asta
Nu ma pot multumi cu ideea ca intr-o lume paralela tu traiesti...tu, ai in continuare
Grija de mine
Imi bag picioarele in lumile paralele
Da-le dracului! cat timp in lumea asta

Nu esti! Nu e! Nu suntem! Nu sunteti!

La ce ne ajuta asa ceva? da...ar fii de ajutor daca putem sa schimbam lumea asta
Pe acea lume, ar fi un fel de troc
Dar asa, sa ma trezesc zilnic si sa stiu
Ca in lumea mea, in lumea asta nu esti
Ca trebuie sa ma imbat ca sa fii
Sau ca trebuie sa visez, sa sper ca vei fii
Mortii din morminte nu ies
Nu esti Lazar!

Nu, nu vreau lumi paralele, vreau o lume, una si buna
In care ea sa-l iubeasca si el sa fie fericit, in care alt  el sa se bucure cu viata lui, in care eu sa primesc ceea ce imi doresc, in care toti sa fim multumiti, sa nu mai visam la lumi paralele ca sa nu o luam razna zilnic..

Am inventat lumile paralele pentru ca sa nu luam lama in mana, am inventat lumile paralele pentru ca sa nu ne aruncam de pe blocuri, pentru ca sa ne bucuram cumva de lumea asta...

But it's time to let go, time to grow up, time to face the facts...or not...



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu